Luni

Poluarea

Poluarea in orasul Pascani

Putem opri poluarea localităţii noastre?

Inv.Gradul I, Pasat Carmen

Liceul Teoretic,,Miron Costin”Paşcani

Descrierea unei activităţi extraşcolare

În activitatea iniţială scopul urmărit a fost stabilirea unui plan de acţiune pentru identificarea factorilor de poluare din oraşul Paşcani, aplicând metode ca: cercetarea, cunoaşterea, problematizarea, brainstormingul.

Obiective urmărite:

• studierea formelor şi a efectelor poluării în general;
• identificarea principalelor surse de poluare şi modalităţi de protecţie specifice
• contactarea unor instituţii ce ar putea oferi date suplimentare despre orasul nostru (Oficiul de Protecţia Mediului, Apele Române,s.a.);
• căutarea în ziarele locale a unor exemple concrete ale efectelor poluării sau protecţiei mediului 9Implicare scoala, parinti, alte persoane interesate) ;
• efectuarea de fotografii în diferite zone poluate ;
• activitate de teren pentru constatări directe.

Activitatea a fost structurată pe trei etape: Evocare, Realizarea sensului şi Reflecţie.

 

1. Evocare

Din discuţiile purtate cu copiii a rezultat faptul că aceştia aveau cunoştinţe de bază referitoare la căile de poluare şi protecţie din zona in care trăiesc, şi cunoşteau şi o parte a surselor poluante din oraş.

S-a făcut un exerciţiu de imaginaţie cerând copiilor să-şi amintească ce au văzut ei prin oraş şi nu le-a plăcut . S- a împărtit grupa de copii în două grupe: o grupă de copii a identificat modul de poluare al oraşului , iar cealaltă grupă a urmărit atitudinile oamenilor, copiilor.

Grupa 1.

• resturi menajere lăsate peste tot, chiar şi acolo unde există coşuri de gunoi
• desene şi picturi pe garduri şi pereţii clădirilor
• spaţii verzi distruse
• în parcuri este prea multă gălăgie
• miros neplăcut atunci când trece pe lângă noi câte o maşină , mai ales autobuze

Grupa 2.

• oamenii aruncă pachetul de ţigări şi resturile de la ţigară pe unde trec
• in parc oamenii joacă table, cărţi , beau bere, suc şi lasă sticlele pe jos
• copiii calcă iarba, florile, se leagăna pe crengile copacilor
• copiii desfac dulciuri, gumă şi aruncă ambalajele acolo unde se găsesc

Le dau posibilitatea celor două grupe să se completeaze reciproc, punând întrebarea: „Ce mai ştiţi, ce-aţi mai observat?”.

2. Realizarea sensului

A devenit evidentă, însă, necesitatea unei informări suplimentare.

Am invitat în grupă un reprezentant al Oficiului pentru Protecţia Mediului, care a adus material informativ ilustrat pe care l-a folosit în explicarea surselor de poluare pe care copiii nu le-au amintit : fabricile, ţigara, gazul emis de maşini, diferite tipuri de îngrăşăminte, aruncarea deşeurilor în apă etc.

Cu materialele aduse s-a amenajat un colţ intitulat « Toţi împotriva poluării ! »

Am trecut la organizarea unei activităţi de teren în vederea îmbogăţirii materialului informaţional.

Am urmărit realizarea unei atmosfere relaxante, de cooperare care să stimuleze participarea fiecărui preşcolar, dezvoltarea gândirii critice şi a aptitudinilor creative.

Brainstorming. Am adresat intrebarea : “Ce măsuri şi atitudini pot lua oamenii pentru a avea un oraş curat?”

• să facă observaţii atunci când observă că cineva aruncă orice tip de ambalaj pe jos
• fabricile să aibă filtre de gaz, să nu arunce resturile în ape
• oamenii să nu fumeze pentru că nu este sănătos
• să planteze multi pomi,
• să amenajeze mai multe parcuri
• poliţia să pedepsească pe cei care fac mizerie
• oamenii de la Primărie să amenajeze containere mai multe şi mai mari şi pe fiecare containăr să fie desenat ce tip de deşeuri trebuie puse
• să organizăm mitinguri pentru a atrage atenţia asupra faptului că dorim să creştem sănătoşi

Am optat pentru realizarea unei hărţi a oraşului, pe care, prin semne convenţionale, am marcat zonele poluante sau protejate, susţinute de materialul fotografic realizat şi de scurte prezentări realizate de copii, prin desene, picturi, sau machete cu materiale din natură.

Reacţia pozitivă a copiilor mi-a dat încredere că, deşi mici, ei se comportă ca adevăraţii ecologişti şi în viitor ne putem baza pe acţiunile lor de protejare a mediului înconjurător.

3. Reflecţia

Jurnalul reflexiv.

Copiii au înţeles că fiecare dintre noi trebuie să devină prieten al naturii, să protejeze solul ca fiind un susţinător al vieţii pe Pământ. Majoritatea şi-au schimbat comportamentul de manifestare în diferite împrejurări.

In Jurnalul reflexiv am notat opinii şi interacţiuni ale copiilor în situaţii diferite, iar din numeroasele idei ale copiilor le-am ales pe cele mai interesante:

• Maria - eu n-am să mai arunc niciodată hârtii pe jos
• Teona - când am fost în pădure cu mama şi tata am adunat resturile de mâncare şi hârtiile într-o pungă şi am aruncat-o în oraş intr-un containăr
• Andreea - m-am plimbat cu mama şi tata prin oraş şi în faţa mea un om şi-a aprins o ţigară şi a aruncat pachetul pe jos.Am strigat la el că trebuie să-l arunce la un coş de gunoi, dar el a plecat mai departe. Deşi mama m-a certat, spunând să las oamenii pe care nu-i cunosc, în pace , eu i-am povestit despre experienţele făcute la grădiniţă şi ce mult pot îmbolnăvii aceste gesturi Pământul.
• Amalia - constata ca un vecin, elev si el,{l-a trimis mama lui cu gunoiul la containăr} a arucat punga cu gunoi în părculeţul din faţa blocului în care locuim amândoi, eu i-am spus să o ducă la container, dar el mi-a răspus: nu vreau, ce-ti pasă ţie ce fac eu. L-a văzut şi mama mea care i-a spus să o ducă unde trebuie, dar, mama lui, care a auzit discuţiile,a spus să lăsăm copilul ei în pace. Atunci am rugat-o pe mama să luăm punga şi să o ducem la container, deoarece am învăţat la grădiniţă cum se poate îmbolnăvi pământul din cauza deşeurilor aruncate oriunde.

Acţiuni prin cooperare desfăşurate pe baza opiniilor din Jurnalul reflexiv.

1. Harta conceptuală.

1. Am desenat conturul oraşului în mijlocul unei coli de hârtie şi am împărţit elevii din clasă în grupe de patru copii. Două grupe au primit câte o coală în care trebuiau să deseneze în contur ceea ce distruge oraşul nostru, iar celelalte două grupe au primit câte o coală în care trebuiau să deseneze ce poate salva oraşul nostru. Timp de lucru 30 minute.

A urmat Turul galeriei , copiii din primele două grupe au afişat lucrările pe un panou pe care era scris „Asa nu”, iar celelalte grupe au afişat lucrările pe un panou pe care era scris „Aşa da”.

Cele patru grupuri au vizualizat lucrările şi fiecare a putut completa lucrările, chiar dacă n-au făcut parte din grupul respectiv. Astfel, prin cooperare, s-au format opinii corecte, constructive despre ceea ce este bine sau rău pentru oraşul Paşcani.

2. Am împărţit clasa de elevi în două grupe de câte paisprezece copii: fiecare copil din prima grupă a trebuit să deseneze elemente care poluează pământul, iar fiecare copil din a doua grupă a trebuit să deseneze elemente care împiedică poluarea.

Copiii din prima grupă s-au grupat, au expus desenele, au „citit” elementele desenate,iar copiii din cea de-a doua grupă au putut completa cu alte elemente{care n-au fost amintite}

La fel s-a procedat şi cu cea de-a doua grupă, iar copiii din prima grupă au putut face completări până când toate elementele care împiedică poluarea au fost amintite.

Concluzie

Toate activităţile desfăşurate în şcoala, trebuie continuate şi perfecţionate la vârste mai mari, în nici un caz nu trebuie abandonate. In tot acest timp copilul trebuie încurajat să pună întrebări, să caute răspuns singur la unele dintre ele şi să găsească alternative de soluţionare la unele probleme. El trebuie învătat să aleagă, să fie selectiv, să gândească în favoarea naturii.

Aprofundarea unui astfel de program va pregăti copilul de astăzi, de la cea mai fragedă vârstă, pentru momentul în care va fi cetăţean al unei Europe fără graniţe, dar cu reglementări stricte în domeniul protecţiei mediului.

gunoaie, pascani, poluare